România pentru care luptăm

Credința noastră este România, credem cu tărie că România trebuie să devină o democrație adevărată, în care statul de drept trebuie să triumfe, în care respectul față de lege trebuie să fie o stare de normalitate, atât pentru cetățean cât și pentru decidenții politici, în care clasa politică trebuie să reprezinte cu adevărat interesele cetățeanului, de-a lungul întregului mandat și nu doar atunci când cere votul cetățeanului.

Democrația adevărată înseamnă pentru țărăniști, că statul trebuie să devină partenerul cetățeanului, un stat care intervine atunci când cetățeanul are nevoie de intervenția statului, un stat care prin cadrul normativ vine în întâmpinarea problemelor cetățeanului, un stat care sprijină cetățeanul în inițiativa sa, un stat care respectă drepturile cetățeanului. În egală măsură democrația adevărată, însemnă că cetățeanul este la rândul său partenerul statului, și sprijină statul în reformarea sa, înțelegând că reformarea statului însemnă să descurajezi actul de mică sau mare corupție, precum și să îți exerciți cu bună credință drepturile conferite de lege.

Noi țărăniștii considerăm că morala creștină trebuie să fie fundamentul social, perceptele creștine, sunt și rămân valori care au clădit civilizații, care au adus progres și care asigură conviețuirea pașnică cu orice altă confesiune. Morala creștină însemnă o continuare a tradițiilor noastre strămoșești, îmbinată cu respectul pentru alte confesiuni sau religii, respectarea adevărului, promovarea înțelegerii sociale. Ura și intoleranța sunt concepte străine de morala creștină, care nu trebuie să anime nici viața privată a fiecăruia și cu atât mai puțin viața publică.

Dreptatea socială reprezintă pentru noi, promovarea egalității șanselor în competiția socială, printr-o alocare corectă și echitabilă a resurselor, care să asigure un nivel corespunzător de dezvoltare a educației, sănătății și culturii, prin asigurarea protecției persoanelor și categoriilor defavorizate și asigurarea stării generale de siguranță a cetățeanului.

Patriotismul luminat reprezintă devotamentul pentru România și pentru poporul român apărarea suveranității, independenței, unității și indivizibilității Statului român, a integrității sale teritoriale, promovarea tradițiilor, culturii si civilizației neamului până la granițele sale etnice, sprijinirea și apărarea drepturilor minorităților istorice românești, precum și a intereselor diasporei românești. Patriotismul luminat semnifică eliminarea oricăror discriminări ale minorităților și garantarea drepturilor acestor minorități în egală măsură cu eliminarea formelor de discriminare negativă.

Statul în ansamblul său

România digitală

Agricultura. Păduri. Protecția Mediului

Fonduri Europene

Dezvoltare. Administrație locală

Transporturi. Infrastructură. Comunicații

Sănătate

Educație. Cercetare

Economie. Mediul de afaceri. Turism

Cultură

Tineret și sport

Munca și protecția socială

Apărare și securitatea națională

Finanțe publice

Justiția

Politica externă. Comunitățile românești din afara granițelor

Statul în ansamblul său este în viziunea oricărui cetățean, reprezentat de către trei mari instituții ale democrației: Parlamentul, Președinția și Guvernul. Așteptările populație de la aceste instituții sunt majore, dar răspunsul pe care îl primește fiecare cetățean de la aceste instituții este doar creator de nemulțumiri din ce în ce mai mari. ANȚ, crede cu tărie că este necesar ca aceste instituții să răspundă cerințelor de dezvoltare a societății, fiind necesară adoptarea unor modificări legislative, care să restaureze încrederea cetățeanului în stat.

Executivul

Eficientizarea funcțională și fiscală a executivului, prin reducerea aparatului guvernamental, reducerea numărului de ministere, a funcțiilor de secretar de stat și subsecretar de stat, precum și a aparatului alocat fiecărei demnitar.
Profesionalizarea aparatului Guvernamental prin eliminarea sistemului cunoscut sub denumire ”e rândul nostru…”, respectiv limitarea numirilor pe criterii politice în cadrul ministerelor, respectiv numirea unui număr limitat de secretari de stat în cadrul fiecărui Minister.
Stabilirea restricției pentru Guvern de a nu-și putea angaja răspunderea în fața Parlamentului la cel mult o singură dată pe sesiune, pentru ca nu cumva un guvern cu o susținere puternică în Parlament să abuzeze de acest lucru legiferând fără o dezbatere reală a legilor în Parlament, ocolind astfel rolul de for legislativ, al parlamentului.

Președinția

Acordarea dreptului Președintelui de a lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat și se aprobă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, pe lângă situațiile în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice. Acest lucru este necesar având în vedere că Președintele este unul dintre garanții aducerii la îndeplinire a obligațiilor asumate față de instituțiile UE;

Parlamentul

Un Parlament cu maxim 100 de senatori și 200 de deputați + reprezentanții minorităților naționale;
Dizolvarea de drept a Parlamentului în cazul în care Președintele este suspendat din funcție, iar în urma organizării referendumului, cetățenii votează împotriva demiterii din funcție a Președintelui;
Revenirea la sistemul aprobării tuturor legilor în ambele Camere ale Parlamentului și renunțarea la sistemul actual de primă Cameră sesizată și Cameră decizională, precum și la sistemul aprobării tacite a unei legi
Instituirea obligației Parlamentului de a aproba sau respinge, după caz, în ambele Camere, într-un termen de maxim 30 de zile ordonanțele de urgență emise de Guvern. Acest lucru ar determina Guvernul să emită ordonanțe de urgență numai atunci când este cu adevărat o situație de urgență;
Numirea de către Parlament în funcțiile importante precum cea de judecător la Curtea Constituțională, Avocat al Poporului și adjuncți ai acestuia, președinte al Curții de Conturi și al Autorității de Audit, guvernator BNR, consilieri de conturi și membrii în consiliile de administrație ale unor Autorității autonome sau președinți ai unor astfel de Autorități autonome precum ASF, ANCOM, etc. să se facă cu o majoritate calificată de 2/3. În acest fel se asigură că cel numit este o persoană profesionistă și independentă față de partidele politice care l-au numit, asigurându-se în acest fel și dialogul dintre putere și opoziție.

România digitală

Una dintre marile șanse ale României este digitalizare, care va duce la o modernizare rapidă a țării, la eliminarea birocrației, a corupției precum și implicit la atragerea de noi investitori. ANȚ consideră că folosirea corectă și eficientă a resursei umane specializate în IT, de care România nu duce lipsă, poate să asigure o digitalizare rapidă a României. ANȚ, se angajează ca prin măsurile pe care înțelege să le promoveze, să asigure o digitalizare rapidă a României, astfel încât interacțiunea dintre cetățean și stat să fie guvernată de principiul simplității, eficienței și accesului nelimitat și nemijlocit la structura publică de informație, documentare, solicitare și eliberare înscrisuri oficiale.

Gestionarea de către stat a sistemului de semnătură electronică, prin alocarea gratuită de către stat a semnăturii electronice, fiecărui cetățean, la împlinirea vârstei de 18 ani;
Introducerea conceptului de spațiu virtual unic, pentru fiecare persoană care împlinește 18 ani, urmând ca o dată cu alocarea semnăturii electronice să îi fie creată, automat, fiecărei persoane, spațiul virtual unic, care să cumuleze, date de stare civilă, date financiare (impozite și taxe), proprietăți, date de sănătate (fișe medicale, programări și rețete compensate).
Digitalizarea relației cetățean stat, prin introducerea ghișeului virtual unic, pentru toate, interacțiunile de natură administrativă și fiscală dintre cetățean și administrația centrală și locală și care va urma să fie accesat, prin spațiul virtual unic, pe calea user-ului si a semnăturii electronice.
Introducerea conceptului de spațiu virtual unic pentru o persoană juridică, prin interconectarea ONRC cu ANAF, digitalizarea procesului de înregistrare a societăților comerciale, eliminarea declarațiilor notariale și înlocuire acestora cu declarațiile asumate pe baza de semnătură electronică, eliberarea tuturor înscrisurilor aferente unei societăți, strict în format electronic, înregistrarea fiscală on-line și eliberarea de documente fiscale on-line.
Digitalizarea sistemului de sănătate, prin introducerea bazei de date a furnizorilor de sănătatea, care să asigure pe de o parte accesul pacienților cronici la servicii medicale periodice (programări digitale) și pe de altă parte eliberarea rețetelor pentru bolnavii cronici. Fiecare spital de stat va trebui să asigure o interfață digitală de programare pentru fiecare specialitate, care să permită programări on line și evidența transparentă a acestora. Digitalizarea sistemului de evidență a organelor de transplant și crearea unei liste unice, publice, de beneficiari de transplant la nivel național.
Digitalizarea actului de justiție, respectiv accesul la dosarul de instanță, comunicarea actelor de procedură în spațiul virtual unic al unei persoane.
Crearea hărții turistice digitale a României, care să includă toate obiectivele turistice, culturale sau muzeale, atât cele de interes local cât și cele de interes național.
Digitalizarea operelor literare românești și accesibilizarea acestora prin traducerea lor în limbi de circulație internațională.

Agricultura. Păduri. Protecția Mediului

ANȚ consideră că România trebuie să își valorifice superior potențialul agricol uriaș pe care îl are, justificând denumirea de grânar al Europei. România trebuie să devină o țară care își susține, în mare măsură, singură necesarul de carne, fructe și legume, astfel încât regula să devină consumul de produse românești și nu importul de produse. În viziunea ANȚ statul trebuie să se implice în mod direct pentru sprijinirea producătorilor români, fie pe calea subvențiilor fie pe calea acordării de finanțări și creditări la prețuri rezonabile. Bogăția țării însă nu se reduce doar la potențialul agricol, ci este completată de patrimoniul silvic și cinegetic, deosebit, care însă trebuie protejat corespunzător și gestionat în mod transparent de către stat, în interesul cetățeanului și împreună cu proprietarii privați de patrimoniu silvic. Protecția mediului, reprezintă atitudinea activă și conștientă care asigură sănătatea țării și a generațiilor care vin.

Sprijinirea agriculturii și acvaculturii românești, prin intermediul ajutorului de minimis acordat în conformitate cu legislația națională și europeană;
Adoptarea de măsuri în domeniul zootehniei și identificarea de modalității de sprijinire a sectorului zootehnic;
Sprijinirea formelor asociative de comercializare a produselor agricole și zootehnice;
Asigurarea de către stat a accesului la finanțare și creditare pentru producători români, în vederea înființării de noi capacități de producție sau procesare;
Reformarea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, prin digitalizarea procedurilor de acordare a ajutoarelor;
Protejarea activă a soiurilor și raselor românești și sprijinirea producătorilor care utilizează soiuri și rase românești;
Sprijinirea cercetării în domeniul agricol;
Implementarea unui program național de împăduriri pentru zonele deșertificate și terenuri degradate;
Modificare legislației silvice în sensul: înăsprirea sancțiunilor pentru furturi de masă lemnoasă, prevederilor referitoare la mici proprietarii privați de păduri, astfel încât fiecare proprietar să se poată bucura în mod deplin de proprietatea sa;
Înființarea unei autorități independente care să gestioneze ariile protejate și parcurile naționale;
Interzicerea cu desăvârșire a edificării de hidrocentrale, în Parcurile naturale ori în ariile protejate;
Elaborarea unei strategii a Deltei Dunării, care să ducă la stoparea urbanizării Deltei Dunării și gestionarea Deltei Dunării ca patrimoniu natural național și universal.

Fonduri Europene

Diferența între declarațiile propagandiste și obținerea unor rezultate concrete este dată de capacitatea de a înțelege mecanismul complet, de la negociere, la raportare, având o analiză clară a fiecărei etape în parte. Perioada următoare va veni cu o serie de provocări, deoarece anumite regiuni vor accesa dificil fonduri prin prisma dezvoltării, iar altele, care se pot califica prin prisma eligibilității, vor întâmpina dificultăți pentru a asigura cofinanțarea. Pentru ANȚ, prioritară este absorbția fondurilor europene, la nivelul satului românesc, care până în acest moment, a beneficiat de câteva finanțări publice, fără a asigura o dezvoltare economică sustenabilă. Satul românesc s-a depopulat, a rămas în urmă, ca nivel de trai și putere de cumpărare. PIB per capita este obținut în câteva orașe care au devenit centre economice, dar în opinia noastră, a ANȚ, valoarea, se naște în satul românesc, de aceea ANȚ va îndrepta investițiile către renașterea activității în mediul rural, pentru susținerea mediului rural, atât prin investiții directe, cât și indirecte. Niciodată nu o să adoptăm măsuri pentru a favoriza conducerea locală de o anumită culoare, pentru că prin asta condamnăm alți români. Noi țărăniștii, susținem un acces echitabil la sursele de finanțare, care să asigure dezvoltarea satului românesc, atât pe orizontală, cât și pe verticală și să constituie o sursă de crearea a plus-valorii. Național-țărăniștii vor asigura mecanisme financiare de creditate și garantare pentru investițiile care se implementează în mediul rural pe principiul „banii aduc bani”, luând în considerare că banii nerambursabili, pentru dezvoltarea satului românesc, trebuie însoțiți de mecanisme de creditare garantare, deoarece altfel o să condamnăm satul românesc, la pauperitate.

Simplificarea procesului de accesare a fondurilor europene, pe o regândire a mecanismul de accesare, începând cu etapa negocierii, până la etapa de raportare;
Digitalizarea interacțiunii dintre stat și beneficiarul fondurilor europene, sub toate aspectele sale;
Sprijinirea potențialului beneficiar de fonduri europene, prin măsuri active, începând cu prezentarea fondurilor și până la consilierea accesări și implementării.

Dezvoltare. Administrație locală

Dezvoltarea trebuie să semnifice șanse egale pentru toate comunitățile, de a accede la sursele bugetare. ANȚ consideră că alocarea sumelor de la bugetul statului, pe calea proiectelor, constituie calea de eliminare a arbitrariului, a influenței politice destinate protejarea intereselor imediate de partid, precum și introducerea eficienței la nivelul administrației locale. Statul trebuie să se implice în crearea infrastructurii necesare, pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor comunităților și eliminarea diferențelor de dezvoltare. Administrația locală nu trebuie să mai reprezinte o sinecură, ori singurul angajator din cadrul unei comunități rurale. Reorganizarea administrativ-teritorială nu trebuie să țină seama de interese electorale, ci de situația reală socială și economică a unei comunități, de capacitatea comunității de a genera venituri, care să susțină respectiva unitate administrativ teritorială. Debirocratizarea administrației locale, prin digitalizare, va duce în mod direct la înjumătățirea costurilor administrative, la nivelul fiecărei localității și la eliminarea nepotismului, arbitrariului și a corupției.

Reorganizarea administrativ teritorială, pe baza principiului veniturilor obținute din comunitatea locală.
Instituirea la nivel constituțional a principiului alocării de bugete/finanțări pe proiecte pentru a nu se mai ajunge în situația în care autorităților locale li se acordă finanțări în funcție de proveniența primarilor din partidele de guvernământ.
Crearea la nivelul fiecărei unității administrativ teritoriale a unei structuri unice de gestionare a infrastructurii, care să ducă pe de o parte la crearea unei evidențe unice a stării infrastructurii (harta infrastructurii), pe de altă parte structura unica va gestiona repararea concomitentă a sistemului de utilități, apă, canalizare, gaz, rețea electrică, fibră optică etc, urmată, în final, de reparația căii de rulare și a trotuarelor, ceea ce va permite o economie bugetară semnificativă, respectiv utilizarea eficientă a resurselor bugetare.
Introducerea conceptului de patrimoniu arhitectural local sau a identității urbanistice locale, la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale, care să ducă la păstrarea a specificului și a identității locale arhitecturale și culturale și să preîntâmpine degradarea urbanistică.
Stimularea, de către stat a inițiativelor private, a persoanelor care trăiesc efectiv în mediul rural. Asigurarea de mecanisme financiare de creditare și garantare pentru investițiile care se implementează în mediul rural și care să permită accesarea de fonduri nerambursabile.

Transporturi. Infrastructură. Comunicații

Dezvoltarea accelerată a infrastructurii de transport este una dintre condițiile de dezvoltare armonioasă și sustenabilă a României, precum și premisa unor investiții străine de impact. În viziunea ANȚ, dezvoltarea rapidă a infrastructurii rutiere, ține eficientizarea procedurilor de licitare, prin digitalizarea acestora, întocmirea cu responsabilitate a documentațiilor de licitare și simplificarea procedurilor de contestare. În egală măsură este necesară revizuirea cadrului legislativ, atât în domeniul autorizării în construcții, cât și al exproprierilor. ANȚ susține integrarea în spațiul unic feroviar european, care semnifică pe de o parte adoptarea cadrului legislativ european, în dreptul intern și alocarea de resurse în vederea îndeplinirii cerințelor tehnice. Integrarea în spațiul unic feroviar european, va semnifica înlăturarea arbitrariului în avizare și licențiere și de asemenea eliminarea corupției, ce domnește actualmente în sistem. Modernizarea căilor existente de acces aerian, rulare și acces maritim, precum și asanarea pierderilor de la companiile naționale de transport, sunt o prioritate pentru ANȚ. Soluția parteneriatului public-privat, în viziunea țărăniștilor, trebuie să fie impusă ca o soluție de dezvoltare rapidă a infrastructurii, care aduce pe de o parte o importantă economie bugetară dar și un beneficiu financiar, prin taxele care se colectează. Infrastructura de comunicații este una dintre componentele la care România a făcut pași majori, având o infrastructură capabilă să susțină o digitalizare rapidă a serviciilor publice de adresare generală. Proiectele de digitalizare a României, încercate până în prezent, au dat greș datorită lipsei de interes a decizionalului politic. ANȚ se angajează să impună un calendar strict de digitalizare a serviciilor publice adresate cetățeanului, care să ducă, la eliminarea rapidă a birocrației, utilizare responsabilă a veniturilor bugetare și implicit eliminarea unor aspecte ale actului de corupție.

Conectarea rețelelor de transport din România (rutier, feroviar, naval, aerian) la principalele rețele transeuropene, având ca obiectiv implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului;
Accelerarea implementării proiectelor rutiere de autostrăzi, prin modificarea cadrului normativ referitor la exproprieri, simplificarea procedurilor de atribuire și contestare a lucrărilor;
Adoptarea de urgență a cadrului normativ european, în domeniul feroviar; revitalizarea infrastructurii feroviare a României prin reparații și întrețineri periodice;
Valorificarea superioară a navigației fluviale pe Dunăre, de la intrarea în țară și până în portul Constanța;
Dezvoltarea Portului Constanța ca un centru regional de transport maritim, care să devină cea mai importantă cale de acces a mărfurilor către Europa centrală;
Modernizarea căilor de acces aerian, cu accent pe Aeroportului Henri Coandă precum și a aeroporturilor care asigură afluxul de turiști către obiectivele turistice;

Sănătate

Sistemul de sănătate a României este necesar să fie restructurat pe baza principiului accesului facil și rapid la serviciile de sănătate pentru orice cetățean, oriunde s-ar afla acesta, aceasta însemnând o utilizare a fondurilor destinate acestui sector într-o modalitate eficientă, prin gestionarea transparentă și corectă a acestor fonduri. Digitalizarea sistemului medical, va duce la o eliminare a birocrației și a diverselor forme de corupere a actului medical.

Digitalizarea procedurilor medicale, care să includă atât programarea, internarea, cât și eliberarea rețetelor;
Asigurarea finanțării corecte a actului medical de la Bugetul satului prin eliminarea cauzelor care duc la cheltuirea ineficientă a banului public;
Accesibilizarea actului medical, pentru toți cetățenii, prin edificarea spitalelor regionale, crearea dispensarelor rurale și sprijinirea dotării acestora prin modificarea cadrului normativ de accesare a fondurilor europene, încurajarea stabilirii medicilor în mediul rural;
Dezvoltarea, în continuare, a sistemului de asistență medicală de urgență;
Restructurarea sistemului de acreditare a medicamentelor pe piața românească și sprijinirea producătorilor români de medicamente și a institutelor românești de cercetare medicală;
Reglementarea exportului medicamentelor de primă urgență, destinate bolnavilor cronici;
Sprijinirea sistemului de prevenție și de descoperire timpurie a afecțiunilor medicale, prin instituirea programelor naționale de prevenție, respectiv asigurarea finanțării acestor programe de le bugetul de stat;
Restructurarea sistemului informatic al cardului de sănătate, ca o componentă a spațiului virtual unic.

Educație. Cercetare

Sistemul educațional românesc, a suferit o serie de experiențe nefaste, care au dus la o bulversare a sistemului educațional, cu efecte imediate asupra economiei și evoluției țării. Eficientizarea sistemului de învățământ semnifică o restructurare a sistemului educațional, care trebuie orientat spre o abordare integrală a dezvoltării unui tânăr care să aibă ca și scop pregătirea practică, alături de pregătirea teoretică, pentru integrarea sa deplină și imediată, în comunitate, ca persoană salarizată.

Restructurarea sistemului de învățământ de toate gradele, în funcție de necesitățile reale economice precum și în funcție de nevoile de personal calificat ale României și asigurarea finanțării bugetare adecvate cu obiectivele asumate;
Restructurarea sistemului de învățământ profesional, prin instituirea conceptului de parteneriat public-privat, care să permită o adaptare a învățământului profesional la realitățile și necesarul de personal al actorilor economici, precum și la realitățile socioeconomice ale momentului;
Asigurarea accesului la învățământ în mediul rural, prin gratuitatea transportului;
Asigurarea bazei educaționale necesare efectuării procesului de învățământ în condiții civilizate atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural;
Inventarierea și restructurarea sistemului taberelor școlare precum și revitalizarea sistemului de tabere școlare;
Învățământul în limba maternă trebuie să cuprindă obligatoriu și modulul de limba română, care să asigure o cunoaștere efectivă a limbii române, cu posibilitatea de verificare obiectivă a acestor cunoștințe. Toate examenele de absolvire a etapelor educaționale trebuie să cuprindă ca materie obligatorie examenul de limba și literatura română;
Sprijinirea institutelor naționale de cercetare și acordarea de finanțare în concordanță cu rezultatelor obținute ca urmare a ființărilor acordate, precum și prin prisma îndeplinirii obiectivelor asumate.

Economie. Mediul de afaceri. Turism

Gestionarea corectă și transparentă a societăților din patrimoniul statului cât și instaurarea unui parteneriat real între stat și mediul de afaceri, poate să ducă la o creștere economică sănătoasă. Resursele energetice ale țării trebuie tratate transparent, astfel încât să constituie o sursă de stabilitate a țării și să asigure o sursă de venit pe termen lung pentru țară. ANȚ susține o strategia de dezvoltare industrială, care să aducă plus valoare, și care să fie bazată pe promovarea industrializării în sectoarele în care România dispune de resurse minerale bogate, a căror prelucrare completă poate fi făcută în țară. În viziunea ANȚ, turismul trebuie să devină o sursă majoră de venit pentru bugetul statului, statul este dator să asigure infrastructura necesară dezvoltării turismului.

Modificarea cadrului legislativ, astfel încât să existe o reală guvernare corporatistă, bazată pe continuitatea și predictibilitatea actului de conducere, precum și pe gestionarea corectă și transparentă a resurselor societăților de stat;
Elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung de dezvoltare a societăților deținute de stat, inclusiv extinderea transfrontalieră a respectivelor societăți;
Restaurarea rolului diplomației economice și redeschiderea unor misiuni economice ale României în străinătate, ca o formă necesară de reprezentare corectă a intereselor economice a României în lume și care să ducă atât la externalizarea inițiativelor economice viabile, cât și la atragerea de noi investiții în România;
Asigurarea unei securități și independențe energetice reale a României, prin gestionarea eficientă, responsabilă și corectă a patrimoniului de resurse naturale. Utilizarea judicioasă a resurselor energetice din Marea Neagră și reluarea investițiilor din sectorul energiei nucleare;
Crearea unui parteneriat real, între stat și instituțiile sale și mediul de afaceri, prin consultări reale cu organizațiile patronale și asociațiile profesionale în privința măsurilor legislative de impact și a măsurilor fiscale
Relansarea programului Produs în România și sprijinirea reală a producătorilor români, din toate sectoarele;
Debirocratizarea actului de emitere și reînnoire a autorizațiilor din diverse domenii, prin crearea unităților de autorizare unice la nivel de autorități centrale și locale, prin digitalizarea autorizării și reautorizării
Alocarea corectă a resurselor bugetare necesare regenerării infrastructurii turistice;
Gestionarea corectă și transparentă a resurselor bugetare destinate publicității turistice.

Cultură

În viziunea national-țărănistă, Cultura trebuie să devină mesagerul spiritualității românești, care să asigure promovarea și cunoașterea României în contextul universal. Statul trebuie să își asume rolul de sprijinitor al actului cultural, sub toate formele sale, atât prin susținerea directă a actului cultural, cât și prin promovarea cadrului legislativ care să asigure implicarea mediului privat în finanțarea culturală. Promovarea corectă a culturii românești poate determina turismul cultural, care poate deveni o importantă sursă de venit.

Sprijinirea de către stat a actului cultural, ca unică modalitate de individualizare a românilor și a valorilor naționale în cadrul european și universal, regândirea rolului Institutului Cultural Român, ca o instituție destinată afirmării culturii românești în cadrul universal;
Introducerea conceptului de bursă culturală, prin sprijin material multianual, acordat artiștilor și autorilor literari, pe baza de selecție cu jurizare internațională;
Modificarea cadrului legislativ, astfel încât sponsorizarea și mecenatul cultural să permită implicarea reală a mediului privat în actul cultural;
Promovarea activă a valorilor naționale culturale;
Protejarea reală a patrimoniului cultural românesc, prin modificarea cadrului normativ de protecție a patrimoniului atât arhitectural cât și mobil, atât prin modificarea legii patrimoniului cât și prin modificarea legii autorizării în construcții, precum și prin restructurarea categoriilor de bunuri de patrimoniu;
Îmbunătățirea cadrului legislativ actual în domeniul muzeal (acordarea dreptului de a comercializa bunurile din colecții) și utilizarea obiectivă și transparentă a fondurilor alocate achizițiilor muzeale;
Statul trebuie să devină factorul activ care să promoveze protejarea identității culturale și religioase a minorităților naționale.

Tineret și sport

Politicile active de tineret implică pe de o parte o colaborare cu sistemul educațional și cu sistemul economic, astfel încât, în domenii cheie, tineretul să ia în considerare că opțiunile de angajarea în țară sunt preferabile emigrării. Politicile de tineret ale statului trebuie să fie cuplate cu politicile educaționale și ocupaționale, astfel încât bugetele destinate tineretului să fie judicios utilizate, pentru finanțarea unor programe specifice, care să răspundă nevoilor tinerilor, nu necesității de satisfacere a unor interese de moment. Sportul și performanța sunt pentru ANȚ o prioritate, cea mai urgentă măsură este regenerarea infrastructurii sportive, ca și o condiție prealabilă și indispensabilă de obținere a unor performanțe notabile și interzicerea cu desăvârșire a transformării sau utilizării infrastructurii sportive în orice altceva sau orice alt scop, indiferent dacă proprietarul este o autoritate centrală ori o autoritate locală.

Combaterea activă a fenomenului abandonului școlar, integrarea tinerilor cu nevoi speciale și a celor din cadrul sistemului de ocrotire a copiilor în societate;
Combaterea activă a răspândirii consumului de droguri;
Finanțarea adecvată a federațiilor sportive, crearea centrelor de excelență sportivă, care să asigure o bază modernă pentru pregătirea talentelor sportive, precum și acordarea de burse sportive copiilor și tinerilor talentați;
Dezvoltarea sistemului competițional național sportiv;
Revitalizarea și încurajarea practicării sportului național, Oina.

Munca și protecția socială

România trebuie să înceapă tranziția, de la o societate rurală asistată social, spre o țară cu politici stimulative sociale, care să determine o orientare a persoanelor beneficiare a diverselor forme de ajutoare sociale, spre încadrarea în muncă ori inițiativa privată. Statul, în viziunea ANȚ, trebuie să cupleze politicile sociale cu măsuri de sprijinire a inițiativei private precum și măsuri de promovare a investițiilor economice în mediul rural, precum și accesul la formule de finanțare și garantare. Statul prin politicile sale trebuie să încurajeze munca oferind sprijin social doar celor cu adevărat în nevoie.

Revizuirea cadrului legislativ actual, astfel încât să fie regândit sistemul relațiilor de muncă sub aspectul impozitării, precum și eliminarea unor aspecte care afectează în mod direct piața muncii;
Protecție socială reală, acordată pe o durată limitată, doar persoanelor care se află în nevoie socială reală;
Restructurarea sistemului de pensionare și uniformizarea vârstei de pensionare, limitarea sistemului pensiilor speciale;
Persoanele cu dizabilități. Crearea de șanse egale pentru persoanele cu dizabilități asigurarea accesibilității totale atât la diverse unități cât și la informațiile on line ale instituțiilor publice. Aplicarea corectă a cadrului normativ existent.

Apărare și securitatea națională

Suntem consecvenți cu principiile pe care le-am susținut dintotdeauna: Securitatea României se bazează pe parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO şi UE. Susținem participarea României la politica comună de securitate a UE în conformitate cu interesele naționale ale României. În același timp credem că politica externă şi de securitate a UE nu poate fi decât complementară cu apărarea colectivă în cadrul NATO. Excludem ca o politică de securitate a UE să fie considerată un substitut la NATO.

În condițiile apărării colective a NATO, considerăm că România trebuie să aibă capacitatea de a-şi asigura în mare măsură apărarea prin propriile forțe. Acest principiu este necesar, din punct de vedere strategic, astfel încât România să fie un furnizor de securitate, mai degrabă decât un beneficiar de securitate. Din punct de vedere tactic, România trebuie să-şi asigure apărarea națională în cazul unei amenințări până la declanșarea mecanismelor apărării colective a NATO.

Susținem finanțarea corespunzătoare a Apărării, inclusiv prin alocarea a unui procent de minim 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Apărare, conform angajamentului național, precum şi obligațiilor internaționale asumate de România.

Prioritară pentru ANŢ este relansarea industriei naționale de apărare. Considerăm că dependența de importuri în acest domeniu este o vulnerabilitate. Securitatea națională poate fi asigurată în condițiile unei puternice industrii de apărare. De asemenea, privim relansarea industriei naționale în contextul mai larg al politicii ANŢ de reindustrializare a ţării. Scopul nostru este crearea de slujbe bine plătite și cu grad înalt de calificare.

Unul dintre mijloacele vizate pentru relansarea industriei naționale de apărare este cooperarea industrială cu furnizori externi de armament şi tehnică militară. Cooperarea industrială în domeniul industriei de apărare ar asigura atât investiții străine suplimentare, cât şi transferul de tehnologie din străinătate către industria națională.

Mediul actual de securitate este instabil, caracterizat de nerespectarea dreptului internațional, migrație, amenințări hibride, extremism politic ş.a. Din acest motiv considerăm că este o prioritate identificarea principalelor ameninţări la adresa securităţii naţionale de natură hibridă şi neconvențională. Susținem alocarea de resurse necesare pentru asigurarea capabilităților integrate ale sistemului național de securitate, creșterea rezilienței instituționale şi, mai ales, a rezilienței societale.

Interesele naționale de securitate ale României

Garantarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității şi indivizibilității statului;
Apărarea integrității și inalienabilității teritoriale a țării;
Apărarea şi consolidarea democrației constituționale şi a statului de drept;
Protejarea drepturilor şi Libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea siguranței lor;
Valorificarea resurselor şi a poziționării geo‐strategice ale țârii noastre în vederea atingerii nivelului de bunăstare la care cetățenii sunt îndreptățiți;

Finanțe publice

Existența statalului este asigurată prin participarea cetățeanului, pe calea impozitelor și taxelor la bugetul de stat și respectiv la existența statului. Formula contractării de împrumuturi trebuie să devină o opțiune secundară pentru finanțarea cheltuielilor sociale, în viziunea ANȚ, soluțiile trebuie să vină din eficientizarea sistemului de colectare printr-un parteneriat stat-contribuabil, prin instaurarea și respectarea strictă a regulii predictibilității fiscal-legislative și prin stimularea investițiilor majore prin acordarea de stimulente speciale.

Crearea unui sistem fiscal corect și predictibil, care să ducă la crearea premisei pentru o creștere economică sănătoasă, care să nu fie bazată pe creșterea consumului ori pe neglijarea investițiilor în favoarea aspectelor sociale;
Colectarea corectă și integrală a impozitelor și taxelor, prin crearea unui parteneriat real, între stat și contribuabil;
Introducerea sistemului de acordare a fondurilor către comunitățile locale, pe baza de proiecte;
Eliminarea birocrației fiscale și simplificarea interacțiunii dintre contribuabil și stat, prin digitalizare.

Justiția

Justiție a constituit, de mai mulți ani, câmpul de experiențe ale diverselor guvernări. Modificare pe calea ordonanțelor de urgență a codurilor și legilor justiției, justificată de lupta anticorupție ori de lupta împotriva unui așa numit stat paralel, demonstrează doar existența unor interese de moment și lipsa unei viziuni de ansamblu. Modificarea nefericită a codurilor, care a distrus instituții juridice consolidate, amestecul în actul de justiție a altor instituții, declararea ca și neconstituțională a multor prevederi din cadrul codurilor, nu face decât să slăbească capacitatea sistemului judiciar de a reacționa corect la provocările sociale. Justiția în viziunea ANȚ, nu trebuie să fie un loc de experimente, ci o instituție care conferă stabilitate statului, care este chemată pe de o parte să aplice legea corespunzător și imparțial, în condiții de celeritate și pe de altă parte să confere cetățeanului, prin întreaga sa interfață publică, sentimentul că legea este egală pentru toți.

Eficientizarea luptei împotriva marii corupții și în combaterea activă a micii corupții. Mica corupție afectează în mod direct calitatea vieții fiecărui cetățean, traiul de zi cu zi, precum și eficiența actului de guvernare;
Punerea în acord a codurilor, cu Constituția României;
Restructurarea interacțiunii dintre justițiabili și instanțe, prin digitalizarea actului de justiție;
Responsabilizarea actului de justiție;
Instaurarea ca și regulă a administrării actului de justiție, a respectului atât a justițiabilului față de actul de justiție cât și a corpului magistraților față de justițiabil.

Politica externă. Comunitățile românești din afara granițelor

România trebuie să se afirme pe plan extern, ca un partener de încredere în toate domeniile, atât a UE, dar mai ales ca un partener strategic al SUA, devenind un furnizor de stabilitate și securitate în zonă. Predictibilitatea politicii externe trebuie să fie o regulă, întemeiată pe interesele pe termen lung a României, atât în politica de vecinătăți cât și în politica internațională. România, trebuie să contribuie substanțial la parcursul European al Moldovei, ținând cont de istoria, limba, tradițiile și cultura comună. În viziunea ANT, reprezentarea României trebuie să fie făcută de profesioniști, cu profesionalism.

Reprezentanțele României în străinătate atât cele cu rang de ambasadă cât și cele cu rang consular, nu trebuie să mai fie sinecuri politice, ci trebuie să fie ocupate de către diplomați de carieră, în conformitate cu cadrul legislativ, care sunt capabili să reprezinte țara din toate punctele de vedere și să contribuie la implementarea politicilor statului în privința relațiilor internaționale. ANT consideră că statul trebuie să devină un sprijinitor activ al comunităților istorice românești din statele vecine, să se implice la nivel diplomatic și financiar în păstrarea identității specifice a aromânilor, istroromânilor și meglenoromânilor, acolo unde aceștia se află. Atitudinea statului față de comunitățile românești din diasporă, trebuie să devină o preocupare permanentă, care să asigure servicii de asistență consulară complet digitalizate, care să elimine arbitrariul și ingerințele intermediarilor și care să arate cu adevărat interesul și disponibilitatea statului față de cetățenii săi trăitori în alte țări. Digitalizarea reală a serviciilor diplomatice consulare este una dintre prioritățile ANT.

Întărirea parteneriatului strategic cu SUA, sub toate aspectele sale, care să ducă la eliminarea vizelor de călătorie în SUA;
Relațiile cu UE, trebuie să fie caracterizate de competență și profesionalism, care să ducă la crearea imaginii României de partener serios al UE;
Accelerarea procedurilor de primire a României în spațiul Schengen;
Dezvoltarea relațiilor cu statele cu care România are frontieră directă, precum și dezvoltarea și întărirea relațiilor României cu statele din Asia centrală;
Adoptarea unei politici unitare și coerente în privința comunităților românești din afara granițelor, cunoscute generic sub denumirea de diaspora;
Intensificarea relațiilor cu Republica Moldova, atât pe sectorul economic și al investițiilor, cât și in sectorul educațional.